Sat străvechi...

Sat pe dealuri resfirat,

Din timpuri voievodale,

Cine mi te-a botezat,

În leatul ctitoririi tale?

     Sat, care ai rotunjit,

     Veacuri cinci și un pătrar,

     Cine mi te-a ctitorit,

     La o piatră de hotar?

Cine mi te-a așezat,

În zarea Hotinului,

Ca să stai neîncetat,

În calea vrăjmașului?

     Fiii țării, țărani din talpă,

     Cinstiți lucrători ai gliei,

     La grumaz ți-au pus o salbă,

     De aleasă vrednicie.

Fiicele odrasle-alintă,

Pentru viitor să crească,

Cu ei noul se-nveșmântă,

În glorie strămoșească.

     Sat străvechi întinerești,

     Și conturu-ți se lărgește,

     Legendarul Stălinești,

     E ca floare ce-nflorește.

Sat străvechi din Bucovina,

Ocrotit de Dumnezeu,

Să te fulguie lumina,

Aștrilor cerești mereu.

       Sergiu  BESPALCO